În România, divorțul se poate pronunța pe trei căi. Alegerea nu e o chestiune de preferință, ci de condiții îndeplinite.

La ofițerul de stare civilă (primărie)

Doar dacă soții sunt de acord cu divorțul, nu au copii minori (din căsătorie, din afara ei sau adoptați) și se înțeleg asupra numelui după divorț. Procedura e simplă și rapidă (un termen de gândire de 30 de zile), dar nu rezolvă nimic despre bunuri.

La notar

Tot prin acord, dar notarul poate pronunța divorțul și când există copii minori, dacă soții se înțeleg asupra tuturor aspectelor: exercitarea autorității părintești, locuința copilului, programul de legături personale, contribuția la cheltuieli. E nevoie de un raport de anchetă psihosocială. Tot la notar se poate face și partajul, prin act separat.

În instanță

Când nu există acord (asupra divorțului în sine sau asupra copiilor) sau când unul dintre soți cere divorțul din culpă. Durează mai mult și presupune probe. Instanța poate decide și asupra numelui, locuinței copiilor, pensiei de întreținere și, dacă se cere, asupra partajului.

Ce vă întrebăm noi întâi

Dacă există acord, dacă există copii minori și ce vreți, concret, după divorț. De multe ori răspunsul la a treia întrebare decide drumul, nu primele două.

Informativ; situațiile concrete au particularități care pot schimba răspunsul.